Depresia

La nivel mondial, depresia este o problemă de sănătate publică (Ormel et al., 2023), fiind un fenomen atât de răspândit încât a fost numită „guturaiul psihiatriei”. Alături de anxietate, depresia reprezintă una dintre cele mai frecvente tulburări emoționale.

În fiecare an, un număr semnificativ de persoane se confruntă cu depresie majoră (25% dintre femei și 12% dintre bărbați vor experimenta un episod depresiv major de-a lungul vieții) (Leahy et al., 2022). Într-un interval de cinci ani de la primul episod depresiv, 50% din persoane dezvoltă încă unul, sau mai multe episoade depresive. În medie, aceste persoane au între cinci și nouă episoade depresive pe parcursul vieții (Schaffer and Rodolfa, 2019).

Fiecăruia dintre noi i se poate întâmpla să experimentăm schimbări de dispoziție (legate adesea de evenimente din viață), dar aceste fluctuații nu înseamnă neapărat că avem un episod depresiv. Depresia este o condiție complexă, care necesită o evaluare atentă și, în multe cazuri, o intervenție profesională.

Exemple de simptome pentru depresia majoră (Leahy et al., 2022).

Simptome afective

·      Dispoziție depresivă

·      Iritabilitate crescută

·      Anhedonie

·       Motivație scăzută

Simptome vegetative

·      Pierderea interesului în activități obișnuite

·      Modificări ale apetitului

·      Modificări în greutate

·      Insomnie sau hipersomnie

·      Agitație sau retard psihomotor

·      Oboseală

·       Niveluri scăzute de energie

Simptome cognitive

·      Sentimente de lipsă de valoare

·      Culpabilizare excesivă

·      Ruminare

·      Pesimism

·      Lipsă de speranță

·      Deteriorarea capacității de concentrare

·      Dificultăți în luarea deciziilor

Alte simptome

·      Ideație suicidală

·      Gânduri despre moarte Depresia poate varia de la forme ușoare la severe. Unele persoane pot experimenta doar câteva simptome ocazionale, în timp ce altele, cu depresie severă, se confruntă cu simptome frecvente și copleșitoare.

Este important să facem distincția între depresie și durerea cauzată de pierderea unei persoane dragi, divorț sau separare. Sentimentele de tristețe și pierderea interesului sunt reacții naturale în timpul doliului. De asemenea, furia și anxietatea sunt comune în procesul de doliu. În schimb, depresia poate apărea chiar și în absența unei pierderi semnificative și persistă mai mult decât perioada de doliu, incluzând sentimente de lipsă de speranță și disperare.

Depresia nu are o singură cauză, ci este rezultatul interacțiunii mai multor factori. Aceștia pot fi biochimici, interpersonali, comportamentali sau cognitivi. Uneori, depresia poate fi cauzată de un singur factor din aceste domenii, dar mai frecvent este rezultatul unei combinații de factori. De exemplu, factorii biochimici pot include o predispoziție genetică sau un dezechilibru chimic în creier. Conflictele din relațiile interpersonale, stresul sau lipsa evenimentelor plăcute pot agrava afecțiunea, la fel ca și gândirea distorsionată sau dezadaptativă.

În concluzie, este normal ca, din când în când, să avem fluctuații ale stării de spirit care ne fac să conștientizăm că avem nevoie de schimbări în viața noastră, dar depresia clinică este mult mai gravă decât aceste oscilații. O diagnosticare corectă poate să fie realizată de un specialist in sănătate mintală.

Depresia îți poate afecta profund viața, dar există tratamente eficiente cu ajutorul cărora poți să îți recapeți sănătatea. Cel mai important pas pe care trebuie să îl faci este să ceri ajutor.

Ghidul de practica clinică APA recomandă pentru depresie următoarele forme de terapie:

Pentru copil sau un adolescent:

·      terapia cognitiv comportamentală(TCC)

·      psihoterapia interpersonală pentru adolescenți (IPT-A).

Pentru adulți

·      terapia comportamentală

·      terapia cognitivă

·      terapia cognitiv-comportamentala

·      psihoterapia interpersonală

·      terapia cognitivă bazată pe mindfulness

·      terapia psihodinamică

·      terapie de sprijin

Pentru adulții în vârstă

·      terapie cognitiv-comportamentală de grup

·      psihoterapie interpersonală

·      terapia de revizuire a vieții de grup

Bibliografie

American Psychiatric Association [APA]. (2016). DSM-5 Manualul de Diagnostic și

Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (5th ed.). Editura Medicala Callisto.

Clinical Practice Guideline for the Treatment of Depression across three age cohorts.

(n.d.). https://www.apa.org. https://www.apa.org/depression-guideline

Leahy, R. L., Holland, S. J. F., & McGinn, L. K. (2022). Planuri de tratament și intervenții

pentru depresie și anxietate (Ediția a doua). ASCR.

Ormel, J., Hollon, S. D., Kessler, R. C., Cuijpers, P., & Monroe, S. M. (2022). More       

  treatment but no less depression: The treatment-prevalence paradox. Clinical Psychology Review, 91, 102111. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2021.102111

Schaffer, J. B., & Rodolfa, E. (2019). ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii

psihologi         clinicieni. Probleme psihologice și comportamentale. Editura Trei SRL.